Estimări CFA: Impactul negativ al pandemiei se va resimți în economia națională și în 2022. Care sunt previziunile analiștilor privind cursul euro și inflația

Cea mai mare parte a analiștilor financiari reuniți sub umbrela Asociației CFA România consideră că impactul pandemiei de COVID-19 se va resimți în economia României inclusiv în 2022. Analiștii prevăd o creștere a ratei inflației și o depreciere a leului în raport cu euro pentru orizontul de timp de 12 luni.

Analiștii financiari din cadrul CFA România estimează o creștere a Produsului Intern Brut cu 4,3% și un deficit bugetar de 7,2% din PIB, până la finalul acestui an, însă cea mai mare parte a repondenților la sondajul CFA consideră că impactul economic al pandemiei de COVID-9 de va resimți inclusiv în 2022.

Potrivt datelor sondajul este realizat în luna martie de Asociația CFA România, cea mai mare parte a participanților (peste 70%) anticipează că impactul se va resimți inclusiv în anul 2022, iar cea mai mare pondere (23,3%), chiar până în trimestrul IV al anului viitor.

Curs anticipat peste 12 luni: 4,9903 lei pentru un euro

Valoarea medie a deficitul bugetului de stat anticipat de analiștii CFA România pentru anul 2021 este de 7,2%, iar evoluția, în termeni reali, a Produsului Intern Brut în anul 2021 este 4,3%. Acesta este și nivelul pe baza căruia a fost construit buget de stat pentru 2021, conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, respectiv o creştere economică de 4,3% în 2021, în timp ce deficitul bugetului general consolidat prognozat este de 7,16% din PIB în acest an.

În plus, analiștii anticipează că datoria publică va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la peste 52% din PIB. Datoria administrației publice, conform metodologiei UE, a ajuns în februarie la 48% din PIB, de la 47,3% în decembrie 2020, și în creștere față de cea înregistrată în 2019, de 35,3%.

Potrivit estimărilor CFA, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2022/aprilie 2021) a înregistrat o valoare medie de 3,44%. Datele CFA arată că 76% din participanții la sondaj anticipează majorarea ratei inflației, peste 72% se așteaptă la creșterea ratelor de dobândă de piața monetară și peste 83% prognozează majorarea ratelor de dobândă pentru scadențele pe termen mediu.

Nivelul estimat de CFA România este similat cu rata anuală a inflației IPC anticipată de Banca Națională a României, de 3,4% până la finalul anului curent. Potrivit băncii cetrale, anul viitor aceasta este prevăzută să încetinească, până la un nivel de 2,8%, la sfârșitul lui 2022. Valoarea actuală este 3,05%, potrivit datelor BNR.

În ceea ce priveste cursul de schimb euro – leu, peste 93% dintre participanții la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9517, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului prognozat este 4,9903 lei pentru un euro.

Maximul istoric atins de euro în fața leululu, 4,9279 lei,  s-a înregistrat pe 20 aprilie. Cursul a ajuns, joi, la 4,9255 de lei pentru un euro.

Indicatorul de încredere, la nivel maxim

În luna martie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut comparativ cu luna anterioară la valoarea de 60,7 puncte (de la 55,7 puncte), iar față de aceeași lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 39,9 puncte.

„Atât indicatorul de încredere cât și cele două componente ale sale au atins valorile maxime post criză Covid, ceea ce indică încredere în revenirea economiei în acest an. De asemenea, sondajul relevă revenirea, în linie atât cu evoluțiile globale, cât și cu prognoza de creștere economică, a anticipațiilor de majorare a ratei inflației și a ratelor de dobandă”, a explicat Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România.

Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de aproape 10 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică este calculat pe baza a șase întrebări cu privire la condițiile curente referitoare la mediul de afaceri și piata muncii și anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.